Alarma telefonului suna ca in fiecare dimineata la ora 6…cu ochii intredeschisi intind mana spre telefon si reusesc cu greu sa dau snooze. Zambesc, mai am jumatate de ora la dispozitie sa-mi continui visul din care nu mai vreau sa ma trezesc. Adorm profund; un sarut pe frunte si aroma de cafea de langa sandwich-ul super aratos si un pahar mare cu lapte ma trezesc. „Buna dimineata! Te-am lasat sa mai dormi putin pentru ca stiam ca te asteapta o zi plina!” Ii zambesc cu recunostinta si incep sa imi pregatesc in gand tinutele pentru intreaga zi. „Of, daca imi cumparam sandalele alea aurii acum aveam cu ce sa ma incalt…sau rochia verde, nu inteleg de ce am ezitat sa o comand!” Ma ridic din pat si intru in dressing. Rochia de la Asos e perfecta pentru filmarea din seara asta…iar de bratarile turcoaz de la La Petite jupe nu ma mai pot dezlipi.
Ies pe terasa sa iau o gura de aer proaspat si intre timp ma machiez.
Ma incalt repede si alerg spre masina cu sacosele dupa mine; cu siguranta nu reusesc sa mai ajung acasa pana diseara, deci va trebui sa ma machiez si schimb pentru filmare in Palas.
La birou timpul trece relativ repede, telefoanele suna incontinuu si imi amintesc cu greu sa fac o pauza de la statul pe scaun si cu ochii atintiti la tabelele interminabile in Excel.
Suna telefonul personal: „Buna Daniela, sunt Alina, ce faci? M-am gandit ca tu esti persoana potrivita pentru maine seara…as vrea sa prezinti evenimentul alaturi de Alexandru, ce spui?” „Aaaaa…da, de ce nu?!”
„Super, ne vedem diseara la cafeneaua Quartz sa stabilim detaliile. Sa nu uit, Laura Galic ar fi incantata sa porti o rochie creata de ea; poate mergi in seara asta sa iti alegi ce iti place!”.
Filmarile decurg din ce in ce mai bine, m-am obisnuit cu camera, iar colegul meu Sorin imi da mereu energie si motive sa rad cu lacrimi.
Ajung la Quartz, Alina era intr-o mica sedinta cu Elena si Gheorghita si ii roaga sa-mi arate desfasuratorul pentru maine…Incep sa intru in panica, se pare ca nu e nimic simplu in ceea ce urmeaza.
Afara ploua cu putere, iar usile glisante ale cafenelei se deschid si cativa stropi imi uda picioarele. Nu mai pot fi atenta la discutie, ma gandesc la seara ce va urma a doua zi si la cum ma voi prezenta pe scena. Am participat si la alte evenimente organizate in Gradina Palas si stiam ca vor fi multe persoane in public.
Ajung in magazinul Laura Galic din Palas Mall si o superba fusta asimetrica alba imi lumineaza privirea. O probez..ma uit in oglinda, dar gandurile nu ma lasa sa ma concentrez.
„Hei, Daniela!” Ma intorc si blitul aparatului lui Vlad incepe sa se aprinda.
To be continued…
