Category:

Mom’s Life

La cules de dovlec(e)i

Dovleceii mei simpatici au iesit in livada cu jucaria lor preferata pe care, Slava Domnului, o impart fara sa se certe. Prea tare. Ca de certat oricum se cearta de la te miri ce. Eduard vrea absolut tot ce are in mana Antonia, ea nu cedeaza si in cateva secunde casa rasuna de gurile lor. Dar sa revenim. Va spuneam ca au acum o jucarie preferata pe care o impart cu zambetul pe buze si asta pentru ca tricicleta cu volan e condusa de Antonia, iar remorca e perfecta pentru Eduard. Cumva Antonia e sefa si asta e de bine. Se vede pe fetele lor cat sunt de incantati, nu-i asa? V-m aratat entuziasmul lor si pe Story, fix dupa ce a ansamblat bunicul „tactoul cu lemolca”. Si sa stiti ca si mie imi place tare mult! Cu siguranta nu sunt singurul parinte care pune si el suflet in tot ce inseamna joaca copiilor sau mai bine spus pune la suflet fiecare jucarie in parte.

Tricicleta cu volan nu mai este pe site-ul de jucarii al celor de la www.bizmic.ro, de unde am cumparat-o, insa au un tractor cu volan, pedale si remorca si mai interesant, produs tot in Germania de catre Rolly Toys.

Dar pe magazinul de jucarii bizmic.ro nu gasiti doar jucarii de exterior. Oh, nu! Ele reprezinta doar o mica parte din intreg raiul de jucarii puse la dispozitie pentru copii si parinti menite sa ii ajute sa se dezvolte armonios si sa le slefuiasca universul intr-unul creativ unde jocul ocupa un rol central.

Gasiti la BizMic masinarii si utilaje ce sunt reprezentari la scara mica a modelelor adevarate, redefinind astfel jocul si joaca. Cu ajutorul lor, copiii au parte de o experienta first-hand deosebit de valoroasa, pe care nu o pot gasi nicaieri in alta parte.

Tot pe BizMic gasiti si „Lumea papusilor„, o colectie impresionanta de papusi realizate manual cu o atentie sporita, din materiale de inalta calitate ce detinand functii realiste. Sunt facute de catre celebrul brand spaniol Berjuan recunoscut in intreaga lume pentru produsele inovatoare și de top.

Va invit sa descoperiti pe bizmic.ro si alte jucarii extrem de interesante, care au „ceva-ul ala diferit” fata de alte jucarii intalnite pe piata.

Bu-hu-hu! Vine vineri, 13! 😱
REDUCERILE de la Bizmic sunt chiar de speriat…de fericit ce îți vor face micuțul!…

Publicată de BizMic pe Joi, 12 noiembrie 2020

Weekendul acesta e Black Friday si la BizMic si aveti reduceri de pana la 50% la toate jucariile de pe site. ♥

13/11/2020 0 comment

Featured Mom’s Life

Sedinta foto de Craciun in familie

written by Daniela Macsim

Nu stiu cum se vad la voi pregatirile astea de Craciun inca de la mijlocul lunii Noiembrie, insa la noi in familie spiritul Craciunului deja a patruns dupa cum se vede si abia asteptam sa impodobim bradul si casa de sarbatoare. Mai ales ca acum Antonia este putin mai mare si abia il asteapta pe ”Mo Catun” aka Mos Craciun. Anul trecut bradul a supravietuit eroic pana la finalul lui Decembrie, sunt foarte curioasa cum va fi si de aceasta data. Pentru ca de mult timp nu am mai facut poze toti 3 (toti 4, de fapt, sa nu il uitam si pe micutul din burta), ne-am hotarat sa facem un shooting profesionist la Raluca in studio, la Jolie Photography mai exact. Tot vedeam pe Instagram si Facebook ce decoruri de vis a pregatit pentru sezonul de iarna si nu am putut sa rezist sa nu le vad indeaproape.

Stiu ca sunt multi fotografi in Iasi care fac astfel de sedinte foto de familie, insa as vrea sa va spun care sunt criteriile dupa care ma ghidez eu atunci cand aleg astfel de servicii:

In primul rand, sa stie sa livreze emotii. Si aici ma refer atat la decor, atmosfera din studio, energia fotografului, cat si la pozele finale care transmit mai mult decat o mie de cuvinte.
Modul in care fotograful interactioneaza cu noi parintii si mai ales cu copiii, prin rabdarea pe care o are cu cei mici si cum stie sa se plieze dupa nevoile (si capriciile) lor.
Diversitatea de tinute si accesorii pentru cei mici. Da, a contat foarte mult ca nu a trebuit sa ma zbat sa ii caut eu tinutele Antoniei; am economisit timp, energie si bani. In plus, si tinutele pentru mine tot acolo le-am gasit.
Decorul care sa ma transpuna intr-o lume de basm, in care pret de cateva ceasuri sa uit de tot si de toate din exterior.

Pe toate acestea le-am gasit la Jolie Photography de fiecare data. Conteaza mult si faptul ca Raluca (fotograful din spatele celor mai mirifice poze de familie) este si ea la randul ei mama si stie ca trebuie sa aiba rabdare cu un copil pana sa obtina poza cea mai buna, nu ii este strain faptul ca un copil de doi ani poate in cateva minute sa rastoarne casa cu fundul in jos si nici nu te face sa te simti prost daca darama decorul. Subliniez asta pentru ca am mai avut discutii cu alti parinti care au plecat de la sedinte foto nervosi si frustrati datorita interactiunii dintre fotograf si copil. Daca noi adultii nu stim de multe ori cum sa reactionam in fata aparatului de fotografiat, ce asteptari putem avea de la un copil?! El e fascinat de tot ce e in jur, e normal sa fie curios si sa vrea sa puna mana pe toate, nu te poti astepta sa intre, sa zambeasca frumos la aparat si apoi sa plece.

Dar sa va povestesc si putin din behind the scenes. Am programat shooting-ul sambata, la ora 15, adica imediat dupa somnul Antoniei care in general e de aproximativ 2 ore. Cine ar fi spus ca fix in ziua in care aveam nevoie de un copil linistit si cooperant, nu doarme decat vreo 50 minute?! Asadar, s-a trezit mult mai devreme, eu abia am reusit sa ma machiez pe fuga cu ea in brate, as fi vrut sa-mi aranjez si parul dar m-am multumit cu el asa si am incercat sa facem tot posibilul sa o linistim pentru ca plangea continuu. Aproape ca voiam sa sun sa anulez sedinta foto, dar am tras aer in piept si ne-am urcat in masina. Am luat decizia corecta, pentru ca s-a linistit pe drum, probabil dormea cu ochii deschisi pentru ca nu a scos niciun cuvant. Cand am ajuns in ”casa lui Mo Catun” a fost pur si simplu fascinata, nu stia incotro sa-si indrepte privirea si pe ce sa puna mana mai intai. I-a placut enorm casuta de turta dulce pentru ca avea multe cani, iar ea e la etapa in care ne prepara continuu acasa ceaiuri cu praf de stele si ”mele abine”. Nu era ea foarte zambitoare, insa i-am pus pe fundal muzica ei preferata, ne faceam toti ca stranutam ceea ce i se parea foarte amuzant si radea cu pofta, am lasat-o sa ”dicteze” cumva ea ritmul si asta l-a ajutat pe fotograf sa surpinda cele mai bune cadre. Stiu ca ma repet, insa nu e deloc usor sa lucrezi cu copiii, iar Raluca se vede ca e facuta pentru asta.

Va las in continuare cu cateva poze de la aceasta sedinta foto de Craciun care mi-s extrem de dragi si pentru care ii multumesc enorm Ralucai ca le-a realizat.

Daca sunteti interesati si voi de o astfel de sedinta foto de familie, sa stiti ca pe Jolie Photography o gasiti pe Facebook si pe Instagram. Ii puteti scrie cu incredere pentru orice detalii legate de costuri, programari, fotografii; este foarte deschisa, prompta si amabila. O recomand cu mare drag si caldura! ♥

19/11/2019 0 comment

Beauty Mom’s Life

Cum a scapat Antonia de dermatica atopica

written by Daniela Macsim

Va spuneam intr-o postare anterioara (nu e foarte greu sa o gasiti, la cat de rar scriu aici 🙂 dar tot imi propun sa revin in forta), despre faptul ca inca de pe la 7 luni i-au aparut petele rosii si uscate pe foarte mult zone ale corpului ei mic si firav. Daca stau bine sa imi amintesc, a debutat pe la 6 luni in zona buzelor, care erau foarte uscate, iar pielea din jur la fel. De fiecare data cand derulez pozele cu Anto de cand era bebelus, in momentul in care ajung la cele in care i se vede pielea atat de afectata, simt un gol imens in stomac. M-am consumat foarte mult in acea perioada, am mers la doctori, i-am facut analize pentru alergii, iar diagnosticul a fost de dermatita atopica. Nu auzisem niciodata de ea. Era ceva total nou pentru mine si o uram din tot sufletul. Am tot incercat fel si fel de creme dermatocosmetice, am folosit si Fucidin H la inceput, apoi am aflat ca hidrocortizonul nu este chiar asa inofensiv, pana am ajuns la mult discutata crema cu mimoza de la Aur Derm. O perioada buna de timp ne-am oprit in a face alte incercari si multumeam cerului ca am aflat de aceasta crema naturista care ii prieste atat de bine fetitei mele. La un moment dat se diminuase destul de tare dermatita, nu mai eram nevoita sa aplic crema zilnic, ci doar la nevoie. Apoi, a reaparut si am recumparat crema de la magazinul naturist – ieftina si buna. In tot acest timp, Antonia era si alaptata si bineinteles ca imi faceam o mie de griji cu privire la ce mancam si o tot banuiam ca ar fi alergica la diverse alimente (ceea ce in prezent s-a dovedit a fi o presupunere falsa).

Pana intr-o zi, in care imi apare pe facebook sau instagram, chiar nu mai retin exact unde, cum ca austriecii au descoperit faptul ca aceasta crema cu mimoza e atat de buna in tratarea dermatitelor pentru ca are in compozitie medicamente care nu sunt specificate pe eticheta, printre care si hidrocortizon. Am inlemnit! Si mi-am amintit pe loc vorbele doctorului dermatolog la care am mers cand avea Antonia 7 luni, dupa ce i-am vorbit de aceasta crema naturista: „Nu stiu ce sa spun, cremele dermatocosmetice care se regasesc in farmacii sunt testate si apoi aprobate, pe cand cele din magazinele naturiste nu au nevoie de foarte multe aprobari pentru a fi comercializate. Am auzit si eu de aceasta crema si tot ceea ce sper este ca e atat de buna pentru ca are multa vaselina in compozitie si nu pentru ca ar avea unele medicamente ce nu apar pe eticheta.” Bineinteles, eu ca o mama moderna ce sunt mi-am spus ca sigur are ea un interes ascuns sa nu o promoveze. Dar uite ca a avut dreptate.

Mi-am facut suficient, zic eu, mea culpa, am aruncat tubul pe care il aveam in dulap la gunoi si am revenit la cautarea unei creme dermatocosmetice care sa fie blanda si prietenoasa cu pielea Antoniei. Asta a coincis cu perioada in care am inceput colaborarea cu brandul La Roche Posay. Am primit in scurt timp de la ei crema Baume AP+ si gelul de dus Syndet AP+ din gama Lipikar si am inceput sa le folosesc zilnic. Mi-a luat cateva zile sa imi dau seama ca sunt perfecte pentru nevoile pielii ei. Nu va imaginati cat de fericita am fost cand am inceput sa vad rezultate vizibile si cum dermatita se diminueaza, pana cand a disparut complet. Sunt luni bune de cand nu si-a mai facut aparitia si sper din tot sufletul sa nu mai apara niciodata. Am observat ca odata cu schimbarea anotimpurilor pe alocuri i s-a uscat pielea, insa imediat o dadeam cu crema si a doua zi dispareau.

Intre timp am recumparat din farmacii setul Lipikar, crema o folosesc o data pe saptamana, pentru a-i mai hidrata pielea, insa gelul de dus il folosesc in fiecare seara la baita (care apropo, a devenit foarte fun pentru ea, dar nu si pentru noi cei care trebuie sa strangem toata apa care ajunge pe gresia din baie). End of story!

PS: In cazul in care apar modificari voi reveni cu noi update-uri.

Va imbratisez cu drag si le urez multa sanatate copilasilor vostri!

14/11/2019 0 comment

Featured Mom’s Life

Concediul mult asteptat si o vara fara griji

written by Daniela Macsim

Vacanta! Oh, visam la una de nu mai stiu cand…. Initial trebuia sa imi iau concediu in iulie, dar cum am aflat ulterior ca Anto are vacanta 2 saptamani la finele lui august, am refacut cererea de concediu. Abia am asteptam sa mergem la mare!!! De fapt, abia asteptam sa o vad pe copilata asta a mea cu picioarele in apa, cum sare de bucurie si cum se murdareste toata de nisip (eh, partea asta nu mi s-a mai parut chiar asa de fun, dar da bine in scris). Sincer, ea a fost cea care s-a bucurat in realitate de mersul la mare. Am incercat si noi sa privim cu entuziasm marea, plaja, nisipul, dar nu prea ne-a iesit. :)) Dar important e ca Anto a fost foarte fericita sa faca cunostinta ca „apa maie”. O scoteam cu greu din apa, toata cu buzele vineti, statea maxim 5 minute pe sezlog si din nou in apa. Eu, ca o mama grijulie, o schimbam de fiecare data in alt costum de baie si ii reaplicam protectia solara. Nu stiu daca suna „deplasat”, dar mi-a fost frica sa nu raceasca si sa fim nevoiti sa ne intoarcem mai repede. Mai ales ca o vedeam dardaind de frig.

Ne-am pus grijile-n valize si am plecat cu un toddler de mana si cu un pui de om in burta, la mare. Mie tot nu imi vine sa cred ca voi fi din nou mama, sincer!

Acelea dintre voi care sunt mame stiu ce presupune sa mergi cu un copil in vacanta. Mai mult de jumatate din bagaje sunt ale lui. Ce am pus in valiza Antoniei?

– haine, mai exact toata garderoba ei + inca cateva tricouri pe care i le-am cumparat cu 2 zile inainte; acasa o schimb zilnic pe putin de 3 ori. Refuza bavetica si pentru ca mananca singura (ceea ce e super), se murdareste toata. Si patru costume de baie, doua palarii, pe care nu prea a vrut sa le tina pe cap, prosop de plaja si un halat pufos.

– servetele umede si 1 bax de pampers. Inca nu am inceput procesul cu olita, o mai pun din cand in cand, dar doar atat. Ma super amuza batranelele care o vad cu pampers si ii spun ‘Vai, rusine ca ai pampers!’. :)) Am o fetita super desteapta si sunt convinsa ca in momentul in care vom simti amandoua ca trebuie facut pasul asta, il vom face. Hello, ati uitat cat de usoara a fost intarcarea la noi?!

– cateva dintre jucariile ei preferate; nu multe, doar cat sa ii aminteasca de casa;

– gelul de dus si crema din gama Lipikar de la La Roche Posay – crema nu o mai folosim zilnic pentru ca i-a disparut dermatita atopica de ceva timp, insa gelul de dus il folosim in fiecare seara la baita. Voi vorbi intr-o postare separata despre cat bine i-au facut aceste doua produse Antoniei. ♥

– pentru drum am pregatit ceva snack-uri (briose, sandwich-uri, banane, pufuleti), i-am luat o carte de colorat si niste seturi de cartonase Montessori. A si dormit in jur de 3 ore atat la dus, cat si la intors, suficient cat sa imi incarc bateriile pentru cat statea treaza.

– protectie solara (a se citi multa protectie solara), cu care suntem deja obisnuite, nu iesim la soare fara sa ne protejam pielea in prealabil, chiar si in zilele innorate. Toata familia, mama, tata si Antonia, foloseste gama Anthelios de la La Roche Posay, cu factor de protectie 50+. Nu am fost niciodata o mare fana a bronzului, aleg sanatatea in detrimentul unei piele ciocolatii. Mai ales ca am atat de multe alunite pe corp!

– am luat cu noi si plasturii My UV Patch ce contin straturi fotosensibile care isi schimba culoarea sub razele soarelui, odata scanat cu ajutorul aplicatiei mobile, indicand nivelul de risc al expunerii solare. Pe baza datelor furnizate de catre plasturele UV si a informatiilor referitoare la tipul de piele, fototip si metoda preferata de protectie solara (crema, lotiune, spray, gel etc), aplicatia mobila ofera recomandari personalizate de ingrijire a pielii. Aplicatia se numeste My UV Patch si poate fi descarcata din App Store sau Google Play. Iata cat de simplu e de folosit aplicatia:

Cat despre noi, ne-am aruncat cateva haine si celelalte lucruri necesare in valize si am fost gata de drum. Eu ca niciodata am avut cel mai mic bagaj din toata viata mea. Pana si cand merg la Botosani, in vizita la parinti pentru 2 zile, imi iau mai multe haine. :))

Per total a fost o vacanta reusita, seara dupa ce o adormeam pe Anto reuseam sa mai stam si noi pe terasa sa mai vorbim, sa ne detasam de probleme si sa ne facem planuri pentru ce urmeaza. ♥ Cat mai multe amintiri frumoase alaturi de copiii nostri, asta e ceea ce dorim sa strangem in continuare. In final, cu ele ramai, nu cu greul din timpul crearii lor.

In incheiere, va las si cateva recomandari utile pentru #SaveYourSkin 🙂

Daca nu ajungi la medic iti poti autoevalua alunitele, tinand cont de cativa indicatori: asimetrie, forma neregulata sau franjurata, distribuire neuniforma a culorii, diametru mai mare de 6mm, modificari de grosime, culoare si/sau marime.
90% dintre cancerele de piele sunt vindecabile daca sunt depistate la timp.
Evita expunerea la soare a copiilor cu varste sub 3 ani.
Evita cu orice pret bronzul la solar.
Asigura-te ca folosesti protectie solara ridicata chiar si in apa.

Ne vedem pe Story si pe Instagram @danielamacsim cu multe povesti despre viata de mama si nu numai!

29/08/2019 0 comment

Mom’s Life

Ce am facut ca sa-mi usurez viata

written by Daniela Macsim

Mi-am cumparat un aparat de calcat cu aburi vertical. 😀

Nu stiu cum sunteti voi, dar pentru mine calcatul a reprezentat intotdeauna o povara. Mai ales atunci cand eram nevoita sa calc o camasa sau o pereche de pantaloni, deveneam extrem de irascibila. De cele mai multe ori, sotul meu isi calca singur camasile pentru ca stia de aversiunea mea fata de aceasta activitate.

De doua saptamani insa situatia s-a mai schimbat. Mai exact de cand mi-a adus curierul la usa acest aparat de calcat cu abur vertical de la Tefal – Access Steam Minute, pe care il puteti vedea si in imagini. Pe langa faptul ca este foarte chic, este extrem de usor de utilizat. Pui apa in recipientul care se detaseaza rapid, astepti apoi sa se incalzeasca (e gata in 45 de secunde), activezi aburul si iti calci tinuta in cateva minute direct pe umeras fara sa mai fie necesara utilizarea unei mese de calcat. Pe langa faptul ca scapi de cutele inestetice, te ajuta sa igienizezi hainele, pentru ca aparatul asta omoara bacteriile si inlatura mirosurile neplacute.

Ce as dori sa mentionez este faptul ca pentru cearsafuri sau alte articole din casa mai mari tot fierul de calcat clasic e mai potrivit. Nu vreau sa va induc faptul ca veti putea arunca vechiul fier din momentul in care veti avea Access Steam Minute. 🙂

Un alt aspect care imi place la el este faptul ca nu exista riscul de a arde tesaturile pentru ca este potrivit pentru orice tip de materiale, chiar si cele delicate. A venit la pachet cu alte doua accesorii dedicate tipurilor de materiale: o perie pentru tesaturi groase si o husa de protectie pentru tesaturi delicate.

Pretul unui aparat de calcat vertical cu abur Tefal Access Steam este de aproximativ 300 lei, acesta fiind diferit în functie de retailerul de la care il achizitionezi.

Nu ma intelegeti gresit, nu a devenit brusc calcatul partea mea preferata din treburile administrative, insa s-a imbunatatit clar relatia mea cu fierul de calcat. In plus, ii mai fac din cand in cand si sotului o supriza si isi gaseste camasile gata de purtat. Pentru ca mi-e mult mai usor acum sa calc chiar si cu Antonia prin preajma, fara sa se ma agate si cocoate constant de masa de calcat.

Da, recomand cu incredere Access Steam-ul femeilor si barbatilor care sunt mereu pe fuga si nu vor sa iasa din casa „sifonati”.

09/10/2018 0 comment

Featured Mom’s Life

Scrisoare pentru fiica mea

written by Daniela Macsim

Draga mea Antonia,

E atat de greu sa imi gasesc cuvintele…

Luna aceasta am fost destul de schimbata in ceea ce priveste starea emotionala; in fiecare dimineata cand ma trezesc (cand ma trezesti tu, mai exact, pentru ca eu tare as vrea sa mai dorm putin) privirea imi fuge catre noptiera, la prima noastra poza impreuna. Mi-am tot promis ca o voi cauta pe asistenta care a luat initiativa sa ne faca aceasta poza si sa ii multumesc pentru ca a reusit sa imortalizeze momentul asta unic si vibrant din viata mea.

Ma uit la ea si retraiesc minutele si secundele in care te-ai nascut; apoi imi place sa imi las gandurile sa fuga catre primele zile petrecute impreuna in spital. Doamne, cat erai de firava si dragalasa! Nu am cum sa uit vreodata faptul ca mi-ai recunoscut vocea in clipa in care am urcat de la terapie intensiva in salon pentru a ramane impreuna pentru tot restul vietii!

Ai avut si inca ai in ochi o sclipire aparte ce denota iscusime, inteligenta, dorinta continua de recunoastere. Iubesc totul la tine, de la firele de par ce se ridica in bataia vantului, la alunita de deasupra buzei, pana la degetelele de la picioruse. Esti perfecta si esti a MEA! Si ma faci cea mai fericita femeie din univers!

Ai 1 an, 6 dintisori iesiti, mergi deja in picioare, vorbesti continuu in limba ta si spui tare frumos tata. Mama momentan spui doar cand te lovesti sau plangi din motive de tine stiute. Dar am rabdare, sunt sigura ca in curand va rasuna casa strigandu-ma.

Mersul in picioruse a fost o surpriza pentru mine (nu si pentru tati, el imi tot spunea ca pana faci 1 an mergi singura); dupa zile in care exersai continuu ridicarile de la podea, intr-o zi te-ai hotarat ca nu mai ai nevoie de niciun sprijin si ca poti fi ‘pe picioarele tale’. Tot la capitolul ‘independenta’ pot sa mentionez si faptul ca ai vrut de pe la 8 luni sa mananci singura si vad clar ca nu iti convine atunci cand incerc sa te hranesc cu lingurita.

Imi place tare mult ca esti prietenoasa cu copiii si ca iti plac asa de mult. Apropo, inainte sa spui ‘mama’ i-ai strigat pe Alex si pe Daria pe nume de la balcon si pe Eric, verisorul tau drag, cand a stat cu noi o saptamana. Imi este clar, vei fi o persoana inconjurata de prieteni si extrem de sociabila. Iar asta nu poate decat sa ma bucure foarte mult.

Totusi trebuie sa adaug faptul ca in momentul in care intalnesti o persoana straina lasi sfioasa capul in jos cateva secunde, dar tragi cu coada ochiului sa vezi daca te baga in seama.

Sunt multe de spus, dar prefer sa pastrez restul amintirilor incuiate in suflet; dar sa stii ca tu ai si vei avea mereu cheia nu doar catre ele, ci si catre inima mea.

Ii multumesc lui Dumnezeu ca ni te-a daruit, sper sa ai o sanatate de fier, iar noi vom face tot posibilul sa ai o copilarie si o viata linistita.

Te iubesc pana la cer si inapoi!

Cu dragoste,

Mama

24/08/2018 0 comment

Featured Mom’s Life

Cum a fost vacanta in Londra cu un bebe de 10 luni

written by Daniela Macsim

E 10:15, ora Londrei, tocmai am decolat iar Antonia a adormit in sfarsit la pieptul meu. Era si cazul; e treaza de la 6:30 si nu a mai reusit sa doarma decat vreo 10 minute in aeroport. Si pentru ca am putin timp liber m-am gandit sa scriu acum pe blog (sper doar sa nu dureze mult pana il si public). Later edit: se pare ca temerile mele s-au adeverit. 🙄

Am primit multe mesaje de la mamici cu privire la calatoria cu un bebe, sper sa gasiti aici informatiile de care aveti nevoie. Daca omit ceva, imi puteti scrie oricand in privat.

Tocmai s-a incheiat prima vacanta in trei! Wow! Nu imi vine sa cred! Daca ati sti cat am asteptat concediul asta! Eram foarte dorita sa plec undeva departe, sa ma pierd pe strazile unui oras strain, sa ma incarc cu energia oamenilor din jur, sa fac pur si simplu altceva fata de ce fac zi de zi.

Multi ne-au catalogat ca fiind ‘curajosi’ sa ne aventuram intr-o excursie cu un bebe de 10 luni, insa noi am avut incredere ca va fi totul bine si ca Antoniei ii va placea aceasta aventura. Doar pentru ca noi adultii ne impunem niste limite nu trebuie sa facem asta si cu copiii nostri. Eu nu am fost o persoana foarte curajoasa de-a lungul anilor, mi-as fi dorit sa calatoresc mai mult, sa explorez, sa invat din obiceiurile altor culturi, insa nu am facut nimic in sensul acesta. Au trecut anii si am ramas doar cu regretul.

Am luat cu noi toata garderoba Antoniei, fara sa exagerez. Stiam ca vremea in Londra e schimbatoare si nu am vrut sa fim luati prin surprindere. Din fericire am avut parte de zile cu mult soare! Yeeey! Toate hainele ei au incaput intr-o valiza de mana iar in bagajul de cala am pus toate celelalte lucruri utile pentru ea: medicamente, aparatul de facut mancare, rasnita pentru seminte, vesela, seminte si pseudocereale, jucarii, cosmetice.

Cum a fost zborul cu avionul? Mult prea simplu fata de povestile pe care le citisem sau auzisem inainte sa plecam. Pentru Antonia a fost ceva absolut normal, de parca mai zburase inainte de cel putin zece ori. La decolare si aterizare am pus-o la san si adormea destul de repede, iar dupa ce se trezea incercam sa ii captam atentia astfel incat sa nu isi piarda rabdarea. Mamici, nu aveti de ce sa faceti din mersul cu avionul un impediment in a calatori impreuna cu bebeii vostri!

Cea mai mare temere a mea a fost in legatura cu mancarea, daca la micul dejun si la cina era relativ simplu, pranzul imi dadea cele mai mari batai de cap. De asta am si luat dupa noi apratul cu aburi, credeam ca ne va fi de mare ajutor. Insa nu l-am folosit deloc pentru ca Antonia ne-a aratat ca e destul de mare si ca vrea sa manance odata cu noi, la masa. Asa ca, in fiecare zi luam cele 3 mese impreuna, iar ea statea in scaunul ei si impartea zambete in stanga si in dreapta si manca cu pofta ce avea in farfurie. Fac aici o mica paranteza si mentionez ca atunci cand ii pun in farfurie, pe rand, doar cate o bucata sau doua le baga direct in gura; daca ii las toata mancarea in fata se joaca cu ea, o arunca pe jos sau o strange in pumni si nu mananca aproape nimic.

Asadar ce a mancat Anto: la micul dejun —fructe cu cereale, pseudocereale, iaurt, oleaginoase (seminte de dovleac, de in, floarea soarelui – am luat rasnita la noi), la pranz — legume cu piept de pui, paste, supa crema si ii mai dadeam sa roada putin blat de pizza, la cina — iaurt cu fulgi de hrisca, ovaz sau mei si oleaginoase. Din fericire restaurantele din Londra sunt super friendly cu mancarea pentru copii, le ceream sa nu gateasca cu sare sau sa fie gratarul foarte bine facut si nu au fost probleme din punctul asta de vedere.

A fost totul foarte bine, pana in penultima zi cand s-a trezit si a varsat de cateva ori si nu a vrut sa manance mai nimic in ziua respectiva in afara de lapte matern. Inca nu stim de la ce i-a fost rau, am asteptat sa vedem cum evolueaza si daca trebuie sa mergem la spital sau nu. Din fericire spre seara si-a reintrat in ritm si nu a mai avut nimic. In schimb, in zilele urmatoare nu prea a mai vrut sa manance, refuza cam tot. Abia dupa o saptamana a reinceput sa pape din nou bine. 🙂 Cred ca acest episod a coincis cu cel de-al patrulea dintisor iesit.

When in London. Some mother&doughter moments. 🤱 . . . . . . #momlife #motherhood #kidsfashion #baby #kids#childhood #hmkids #cozyness #instakid #kidsofig#cutekids #happykids #kidsphotography#instagram_kids #jj_its_kids #mommyandanto#storytale#whpwithlove #igMotherHood #ig_MotherHood #babymama#babylove #instamum #thatsdarling #mama#mom_hub #clickinmoms #holidaytime #breastfeeding

A post shared by Daniela Macsim (@danielamacsim) on Jun 29, 2018 at 12:42pm PDT

Anto cat e ziua de lunga, cand stam acasa, e doar pe jos, merge de-a busilea, se ridica sprijinindu-se de obiecte, se joaca; cat am stat in Londra, pentru ca ne plimbam mult, statea foarte des in sistem, in brate sau in caruciorul sport, seara cand ne intorceam la hotel doar pe jos era, altfel plangea. Uneori cu greu statea si in scaunul de masa cand mergeam la un restaurant.

Si daca tot am mentionat de sistemul de purtare (Manduca e modelul nostru), trebuie sa va spun ca e absolut esential sa il aveti cu voi intr-o astfel de vacanta! Cele doua somnuri de zi, uneori chiar si trei, le facea in sistem, adormea la san imediat. Da, si faptul ca alaptez a fost de foarte mare ajutor. Mai ales ca in concediu a stat mult mai mult la san decat de obicei! Si caruciorul sport, pe care l-am imprumutat de la finii nostri, ne-a ajutat, mai ales ca puteam cara in el lucrurile Antoniei. Ea statea in el cam un sfert din timpul petrecut intr-o zi in explorarea Londrei.

Ne-am cazat in Watford, la hotelul Jurrys Inn, cam la jumatate de ora de mers cu trenul catre Londra, pentru ca avem prieteni ce locuiesc acolo si am vrut sa fim aproape sa putem sta impreuna dupa ce terminau ei serviciul. Watford e un orasel micut si cochet, cu oameni linistiti si zambitori, practic e opusul Londrei agitate. Fiind cu un bebe, zic ca nu se putea mai bine de atat; chiar simteam nevoia seara de multa liniste. 🙂

Nu am reusit sa bifam toate activitatile si punctele turistice pe care ni le-am planificat, insa ne asteptam la asta inca de la inceput. Stim foarte bine ca Antonia este cea care ne face programul. Spre exemplu, ultimele doua zile le lasasem pentru shopping, dar pentru ca nu s-a simtit bine nu am mai avut chef de nimic. Am reusit sa intru in cateva magazine, dar fiind pe fuga parca nu-mi placea nimic. Eh, pentru astfel de situatii s-a inventat shoppingul online, nu? Normal, pentru Anto tot am reusit sa cumpar cateva chestii dragalase!

Acum sunt acasa in Iasi, am reusit sa o adorm in sfarsit pe Anto si am pus mana pe laptop sa finalizez odata articolul asta. Cand recitesc tot ce am scris am senzatia ca totul s-a intamplat parca acum mult timp in urma, emotiile si senzatia de vacanta au apus de mult. Trebuie neaparat sa planuim o noua escapada in trei.

Happy girls on holiday! . . . . . . #momlife #motherhood #kidsfashion #baby #kids#childhood #hmkids #cozyness #instakid #kidsofig#cutekids #happykids #kidsphotography#instagram_kids #jj_its_kids #mommyandanto#storytale#whpwithlove #igMotherHood #ig_MotherHood #babymama#babylove #instamum #thatsdarling #mama#mom_hub #clickinmoms #holidaytime #tezyorealglam

A post shared by Daniela Macsim (@danielamacsim) on Jun 28, 2018 at 11:11am PDT

Daca as repeta experienta aceasta? Hmmm, e destul de obositor un astfel de concediu, e la polul opus aceluia in care esti in Turcia la un ultra-all inclusive si risti sa te intorci acasa cu cateva kg bune in plus. Cand derulez pozele din vacanta (si credeti-ma nu sunt chiar foarte multe, se putea mai bine, dar uneori chiar de poze nu mai aveam chef de la cat era Anto de agitata) am zambetul pe buze pentru ca imi amintesc cum plecam dimineata din hotel super fresh toti 3, cu un coffee-to-go in mana, cu rujul perfect aplicat si un vibe super pozitiv, iar seara ne intorceam terminati, abia mai spuneam cateva cuvinte, rujul meu era intins si sters aproape in totalitate, picioarele ne dureau, iar Antonia era mofturoasa. Dar dupa ce faceam un dus si mancam ne reveneam si ne faceam plini de entuziasm planurile pentru a doua zi.

Da, m-as intoarce chiar acum acolo!

27/07/2018 0 comment

Mom’s Life

Aleg scaunul auto cu spatele la sensul de mers pentru siguranta copilului meu

written by Daniela Macsim

Este minunat sa ai un copil care iti zambeste cu gura pana la urechi atunci cand te vede, care sa te imbratiseze, sa iti spuna mama, insa nu doar la asta se rezuma viata de parinte. Un copil vine la pachet cu o raspundere foarte mare pentru ca depinde de tine in totalitate. Cat este bebelus el nu iti poate spune ca ii este foame sau sete, ca ii este frig sau cald, ca vrea mancare sau ca are nevoie de atentie. De fapt, el iti transmite semnale prin faptul ca e mai agitat si plange, insa tu trebuie sa ghicesti de ce face asta.

Ca parinti, avem datoria sa fim mereu informati, vigilenti si constienti ca de noi depinde in totalitate viata copiilor nostri. Trebuie sa cantarim fiecare decizie pe care o luam de zeci de ori pentru a vedea daca este cea corecta. Astazi ma voi rezuma la aceea a transportului cu masina a copilului.

In ultimii ani s-a inmultit considerabil numarul masinilor de pe strazile din Romania. Din pacate nu mai putin de 5 romani mor, in medie, in fiecare zi in accidente rutiere. E o statistica foarte trista care ar trebui sa ne responsabilizeze si sa nu continuam sa mergem pe principiul ‘mie nu o sa mi se intample’. Scaunul de masina pentru copii trebuie sa fie o prioritate pentru fiecare familie in parte.

De cele mai multe ori aruncam bani pe zeci de jucarii care nici nu prea sunt bagate in seama de bebelusi, le cumparam multe hainute care mai de care mai cochete, chiar daca ei nu au nevoie decat de caldura sufleteasca si hrana si ajungem sa ne ‘zgarcim’ atunci cand trebuie sa investim in lucruri cu adevarat utile si importante cum ar fi scaunul auto. Tocmai cand e vorba de siguranta si diferenta dintre viata si moarte nu mai sunt suficienti bani si multi iau decizia chiar de a nu cumpara unul. Asta in anul 2018 cand informatiile sunt la tot pasul, iar tu trebuie doar sa arati un minim interes pentru un subiect atat de delicat. Pentru ca mersul in masina cu copiii neasigurati este doar o chestiune de noroc.

Scaunele auto sunt de doua feluri, cele care se monteaza cu spatele la sensul de mers (eng. rear facing, prescurtat RF) si cele cu fata la sensul de mers (eng. forward facing, prescurtat FF). Care e diferenta dintre acestea doua?

Urmariti mai intai urmatorul video:

Potrivit specialistilor in teste de impact auto, in cazul unei coliziuni frontale un copil asezat cu fata spre directia de mers este mai expus la rani grave. Forta decelerarii bruste il arunca pe micut puternic inainte, existand riscul de ranire cu centurile de siguranta. Posibile riscuri: fracturarea coastelelor, strivirea organelor de catre coastele afectate, hemoragie interna etc) si chiar de dizlocare a vertebrelor cervicale.

In schimb, un copil aflat intr-un scaun auto cu spatele la directia de mers va fi mai bine protejat si va avea risc scazut de a se rani sever. In timpul unui posibil accident, acesta este impins inapoi in scaun, iar, in zona spatelui, gatului sau craniului, forta impactului va fi drastic diminuata. Organele interne sunt, de asemenea, mai putin expuse la leziuni insemnate.

Asociatia Americana de Pediatrie recomanda inca din 2011 instalarea scaunelor cu spatele la directia de mers cel putin pana la doi ani, ideal pana la patru, dupa ce studiile le-au aratat cum copiii sub doi ani au sanse cu 75% mai mari de a scapa fara rani grave din accidente de masina daca sunt transportati in scaune adecvate, instalate cu spatele la directia de mers. In tarile scandinave este obligatoriu prin lege ca cei mici sa stea pana la doi ani in scaune cu spatele de directia de mers. La ei se poate, la noi de ce nu?

Noi am ales un scaun auto rear-facing, pe care il vom putea intoarce mai tarziu cu fata la sensul de mers, cu Isofix si cu un sistem inovativ de rotire la 360° care face ca schimbarea pozitiilor si asezarea si coborarea Antoniei in si din masina sa se faca in cel mai usor mod cu putinta.

Am tot auzit parinti plangandu-se de faptul ca mersul cu masina si cu copilul in scaunul auto este o adevarata provocare pentru ca plange foarte mult si se agita. Noi momentan nu am avut experiente neplacute din acest punct de vedere. Poate si pentru ca inca nu am plecat la drum pana acum nici eu si nici sotul meu singuri doar cu Antonia in spate. De fiecare data unul dintre noi a stat langa ea. Cat de curand va trebui sa incepem sa o facem si pe asta. Vom instala o oglinda pe tetiera banchetei pentru ca Anto sa ne vada si sa se simta in siguranta, ii vom da carticele si jucarii, vom asculta cantecelele ei preferate la CD-playerul masinii, vom cauta solutii cu siguranta daca va fi necesar. Scaunul ei e destul de inalt, asadar privitul pe geam este una din placerile ei atunci cand plecam la drum.

Anto e tare curioasa de tot ce se intampla in jurul ei, iar cand mergem cu masina ii place mult sa priveasca pe geam din scaunelul ei si sa admire peisajele si oamenii de pe strazi. #scaunautoGraco #Turn2Reach #GracoRomania #ErFiRomania #sigurantacopilului #niciocalatoriefarascaunauto #parintiresponsabili #rearfacing #babyincar #carseatsafety #babygirl #carseatforbabies

A post shared by Daniela Macsim (@danielamacsim) on Jun 11, 2018 at 11:17am PDT

Haideti sa va detaliez de ce am ales modelul de scaun auto marca Graco: Turn2Reach Midnight Gray 360°cu Isofix.

Imbinand tehnologia japoneza cu criteriile stricte de calitate ale pietei americane, Graco a produs un scaun auto perfect in care nou-nascutii pot fi transportati in siguranta chiar din prima zi, fara a exista vreun risc de a traumatiza coloana fragila a acestora. Se recomanda ca fiind singurul scaun auto care asigura o pozitie perfect orizontala pentru nou-nascut si pentru bebelusi prematuri (tehnologie Flatea) pentru a asigura dezvoltarea normala a coloanei vertebrale si a sistemului respirator al bebelusului.

Pornind de la studiile care aratau ca peste 80% din scaunele auto sunt montate gresit, inginerii de la Graco au patentat la Turn2Reach un sistem unic de 3 indicatoare care isi schimba culoarea din rosu in verde in momentul in care instalarea scaunului in masina si fixarea in centuri a copilului sunt corecte, astfel incat nu aveti cum sa gresiti.
Cele 3 indicatoare care isi schimba culoarea din rosu in verde sunt situate la nivelul prinderii Isofix (pentru fixarea stabila in Isofixul masinii), la nivelul barei suplimentare de sprijin in podea (pentru pozitionarea perfect perpendiculara si fixa a acesteia) si la nivelul centurilor de siguranta pentru prinderea lor corecta.

Inaltimea tetierei este reglabila in 5 pozitii, cu o singura mana, centurile scaunului ajustandu-se odata cu ajustarea tetierei. Centurile scaunului auto se fixeaza in 5 puncte pentru un plus de siguranta si sunt prevazute cu indicator de culoare pentru ca parintele sa fie sigur ca le-a pozitionat corect. De asemenea, centurile sunt prevazute cu protectii speciale pentru zona umerilor si zona dintre piciorusele copilului pentru a nu-l jena sau irita pe acesta in timpul calatoriei cu autovehiculul.

Daca sunteti in cautarea unui scaun auto si vreti sa aflati si mai multe detalii despre acest model pe care il avem noi, va las AICI un link.

Indiferent de brandul catre care veti merge pentru a cumpara scaunul auto pentru copiii vostri, asigurati-va mai intai ca sunteti suficient de informati si ca puneti siguranta lor mai presus de toate. ♥

13/06/2018 0 comment

Mom’s Life

Cum am petrecut ziua copilului

written by Daniela Macsim

Abia acum am realizat adevarata frumusete a zilei de 1 iunie! O sarbatoare a inocentei, a puritatii si a iubirii de joc si joaca. Acesta este primul an in care am sarbatorit alaturi de Antonia Ziua Copilului. Chiar daca ea este micuta si nu a inteles de ce ii cantau mami si tati „La multi ani”, pentru noi a fost o zi speciala si i-am acordat importanta cuvenita.

Va spuneam in articolul precedent faptul ca Profi Romania sarbatoreste ziua de 1 Iunie cu multe premii pentru cei mici. Ei bine, surprizele nu s-au oprit si au creat colturi vesele in magazinele Profi din tara, unde si-au dat intalnire copiii dornici de distractie si socializare. Bineinteles, am spus si noi prezent! Am fost intampinati de multe baloane rosii, un sotron imens si o masuta la care puteai sa iti lasi imaginatia sa zboare. Antonia este prea mica pentru a desena si colora, insa asta nu a oprit-o sa nu testeze si ea creioanele colorate… cu gura. Da, e la perioada aceea in care baga totul in gurita, descoperind astfel diverse forme si texturi. Fac o mica paranteza; am cautat informatii pe google despre asta si toate articolele suna cam asa „Cum sa il dezveti pe copilul tau sa nu mai bage orice in gura”, insa dupa un simplu search in engleza am descoperit o multime de articole documentate, scrise de medici, care vorbesc despre aceasta etapa „mouthing”ca fiind una extrem de benefica si nu doar ca este normala, ci semnalizeaza interesul crescut al copilului pentru lumea din jurul lui.

Dupa ce a socializat cu ceilalti copii prezenti la coltul vesel din fata magazinului Profi din Iasi, Piata Voievozilor, i-am aratat Antoniei pentru prima data un sotron. Recunosc, imi era extrem de dor sa joc SOTRON, asa ca am sarit cu ea in brate, starnindu-i astfel hohote de ras.

Invitatia celor de la Profi Romania de a iesi in aer liber cu copiii si a redescoperi jocurile copilariei este una mai mult decat binevenita intr-o era digitala, in care multi dintre noi, copii si adulti, uitam sa ridicam capul din telefon sau tableta si sa ne jucam impreuna. Sa radem, sa ne atingem, sa facem miscare, sa ne redescoperim si nu in ultimul rand, sa fim PREZENTI.

Pana pe 10 iunie puteti sa aratati cum va jucati cu intreaga familie in aer liber, incarcand o imagine reprezentativa pe www.profi.ro/jocurilecopilariei, iar Profi va rasplateste zilnic cu biciclete sau role, iar la finalul campaniei cu un super premiu, o excursie la Legoland in Germania. Pentru mai multe detalii va rog sa consultati Regulamentul concursului AICI.

Multumesc, Profi Romania, pentru ca m-ai facut sa ma opresc putin din toata agitatia zilnica si sa rederulez amintiri dragi ale copilariei! ♥

04/06/2018 0 comment

Mom’s Life

1 iunie cu PROFI – Jocurile copilariei

written by Daniela Macsim

Nu stiu daca v-am povestit despre mine faptul ca imi iubesc copilaria. Si in timp ce scriu asta mi se face un gol imens in stomac de dor…

Am avut norocul sa cresc intr-un cartier de case, ferit de agitatia orasului, cu multi copii in preajma. Nu ma feresc sa spun ca m-am jucat pana aproape de clasa a 8-a cu ei. Si cu toate ca ne intalneam zi de zi, niciuna nu semana cu cealalta. Doamne, cate jocuri mai inventam, cata galagie faceam, cat de mult ne placea sa stam impreuna! Cand nu aveam chef sa stam in cartier, plecam si exploram campurile din imprejurimi, cautam broaste testoase, saream paraul de o mie de ori, beam apa de la izvor si ne urcam in toti copacii care ne ieseau in cale. Acum toate aceste campuri sunt pline de case sau imprejmuite ca fiind proprietati private. Amintirile insa sunt atat de vii, de parca s-ar fi intamplat acum recent si nu cu aproape 20 de ani in urma.

Iubeam sa jucam de-a v-ati ascunselea; aveam voie sa ne ascundem pe o arie destul de intinsa, stateam zeci de minute sa ne cautam. Saream elasticul foarte des, daca nu ma insel cred ca eram cea mai buna din cartier la asta, mai ales atunci cand il ridicam sus, cu o dificultate mai mare si trebuia sa il calci cu picioarele si dupa sa sari in interiorul lui (astept sa confirme prietenii mei din copilarie dupa ce citesc acest articol). 7 pietre este un alt joc ce mi-a placut foarte mult si pe care imi pare rau ca l-am descoperit cam tarziu. Sotron, magarusul, 1, 2, 3, la perete stop!, lapte gros, tara, tara, vrem ostasi, cutia cu otrava, baba oarba, flori, fete sau baieti, de-a mama si de-a tata, omul negru a sosit, ratele si vanatorii, coarda, toate acestea si cu siguranta si altele pe care nu mi le amintesc acum, ne-au tinut ocupati cam toate verile. Dar si iernile aveau farmecul lor; nu intram in casa pana nu se facea seara, chiar daca aveam sosetele ude si picioarele bocna. Ce faceam atata timp afara? Ne dadeam cu saniile de sute de ori, faceam intreceri sau trenuletul. Erau pline de copii toate dealurile din imprejurimi si acum ma intreb cum de nu ne plictiseam sa faceam zi de zi acelasi lucru.

Nu mai spun de formatia pe care am ‘infiintat-o’, ca sa fim in trend cu Andre, 3 Sud Est sau Genius! Plus As se numea si nu doar compuneam melodii (nu pot sa cred ca in timp ce scriu imi vin in minte versurile lor), ci aveam si coregrafie bine pusa la punct.

Da, am avut o copilarie minunata, ce-mi va ramane mereu in suflet si in gand. ♥

A post shared by Daniela Macsim (@danielamacsim) on May 26, 2018 at 10:15pm PDT

Ma intreb oare, eu voi putea sa ii ofer sansa Antoniei de a avea o copilarie fericita? Si nu ma refer aici la iubirea neconditionata sau la lucrurile materiale. Nu! Oare ii voi putea oferi libertatea si increderea pe care mi-au acordat-o parintii mei atunci cand ieseam dimineata din casa si ma intorceam seara? Dar oare voi avea unde sa o las sa se joace atat de frumos fara sa fie in vreun pericol? Pentru ca daca acum multi ani vedeam o masina la cateva zile pe strazile din cartierul meu, acum sunt toate bucsite cu ele. Asta ar fi unul dintre impedimentele de a lasa-o nesupravegheata. Nu stiu daca suntem noi o generatie de parinti super panicati sau sunt intr-adevar mult mai multe pericole in zilele in care traim.

Dar cu siguranta voi face tot posibilul sa isi traiasca anii copilariei cu zambetul pe buze si cu iubirea de joc si joaca.

Daca tot vorbeam despre amintirile din copilarie, am o veste minunata pentru voi! Cu ocazia zilei de 1 iunie, Profi Romania ne indeamna sa iesim cu copiii la miscare in aer liber si sa redescoperim #jocurilecopilariei.

Au pregatit si un concurs special cu premii pe masura!

Regulile sunt extrem de simple si la indemana oricui. Faceti o poza impreuna si aratati cum va jucati voi afara, in familie. Intrati apoi pe www.profi.ro/jocurilecopilariei, urcati poza (sa nu depaseasca 4MB) si puteti castiga prin tragere la sorti, zilnic, pe loc, o bicicleta sau o pereche de role, iar la finalul campaniei, marele premiu, o excursie la Legoland Germania!

Va puteti inscrie la campanie o singura data pe zi, cu acelasi nume, prenume, mail si telefon si
fotografia realizata. Dar va puteti inscrie de mai multe ori, in zile succesive, in perioada 1 iunie – 10
iunie 2018, in intervalul orar 00-23:59, cu acelasi nume, prenume, mail si telefon, dar cu conditia ca fotografia incarcata pe pagina destinata Campaniei sa fie diferita.

Pentru mai multe detalii va rog sa consultati Regulamentul concursului AICI.

MINUNAT, nu-i asa? Petreci timp calitativ cu copilul tau sau copiii, dupa caz, ii inveti jocurile care ti-au facut copilaria mai frumoasa si in acelasi timp poti sa castigi pentru ei biciclete sau role siiiii, poate esti atat de norocos sa ii duci si intr-o vacanta mult visata tocmai la LEGOLAND, in Germania.

30/05/2018 0 comment