Va prezint cea de-a treia parte a proiectului ★ MandrIA ca sunt roman ★
Va recomand cu caldura sa dati play. Enjoy it! ♥
Incep prin a va maturisi faptul ca sunt extrem de fericita pentru ca am inceput acest proiect. Ma simt onorata sa pot purta si promova IA romaneasca, o piesa vestimentara cu o valoare inestimabila ce este adanc inradacinata in portul romanesc si in istoria lui.
Cea de-a treia parte a proiectului MandrIA ca sunt roman nu a fost intamplator publicata astazi; am vrut sa sarbatoresc alaturi de voi Ziua Universala a Iei, o zi ce nu ar trebui sa treaca neobservata pentru nici un roman. Trebuie sa invatam sa apreciem adevaratele valori, sa acordam atentie lucrurilor cu adevarat importante si sa ne promovam tara asa cum se cuvine.
Acum trei ani, comunitatea online La Blouse Roumaine a dat startul unei initiative fara precedent, pentru a celebra superba ie traditionala, in data de 24 iunIE, de Sanziene.
Numite in traditia populara si Frumoasele sau Maiastrele, Sanzienele sunt fiinte fantastice, fapturi mladioase in rochii albe de abur, care se prind in hore ametitoare si devin una cu adierea vantului. Aceasta este si senzatia pe care oricine o resimte atunci cand alege sa imbrace o ie romaneasca si sa poarte astfel cu sine glasul strabunilor sai.
Dar sa vorbim putin despre istoria iei…
Cunoscuta si sub denumirea „camasa cu altita” (chenar), ia reprezinta mult mai mult decat un obiect vestimentar reinventat de catre designerii actuali (internationali sau autohtoni) – ea a ramas un simbol, o poveste, o carte de istorie.
In trecut, insemnele magice, cusute cu grija, cu fiecare impunsatura de ac, aveau menirea de a proteja purtatorul de spiritele rele, de farmece, de soarta rea. Tinerele mosteneau de la bunicile lor sau de la mamele lor nu doar arta mestesugului popular, ci si rugaciunile potrivite, care se spuneau obligatoriu inaintea inceperii torsului lanii, a tesutului sau a impletitului firelor.
Pentru mestesugirea iei, proportiile sunt alese si verificate cu atentie de mestesugar, iar locurile fiecarei broderii sunt stabilite cu strictete pentru a realiza opera cea mai importanta, opera a numeroase generatii de femei. In conceperea iei, romancele au investit o parte din spiritul perfectionist feminin, aspiratiile lor spre frumusete, bunatate, fericire, iubire.
Dupa sistemul de croiala, intalnim urmatoarele tipuri de ii: camasa „de-a intregul” (cea mai veche), ia (camasa incretita la gat) si camasa cu platca, (deja cu influente urbane, cu dreptunghi de panza in zona umerilor).
In unele zone ale tarii broderiile se combina foarte des cu dantela, iar iile sunt brodate si impodobite cu sabace, gaurele ornamentale facute in panza.
Cele mai populare modele de decoratiuni ale iilor traditionale reproduc elemente din natura. Atat in cadrul portului popular masculin, cat si in cel feminin, se remarca modelele in spic, cu garofita, cu „creasta cocosului”, dar si cu lalele, bujori, trandafiri, tufanele si chiar ghimpi, pe plan secund fiind modelele geometrice. Dar nu doar decoratiunile iei aduc poporul roman mai aproape de natura, ci si materialele folosite. Lana oilor, canepa, inul si bumbacul au constituit materialele de baza, folosite inca din epoca neolitica pentru confectionarea pieselor de imbracaminte.
Daca in prima si a doua parte am purtat doua minunate ii, astazi va prezint o ie tip rochie care poate fi purtata cu succes in zilele calduroase de vara. Executata cu aceeasi minutiozitate cu care sunt realizate toate celelalte produse Romanian Label, rochia brodata cu motive traditionale este cu siguranta o piesa de rezistenta in garderoba unei femei.
Photo credit: Laurentiu Stefan photoCore
Iti multumesc inca o data, Laurentiu, pentru toate aceste minunate poze! Ai facut ca acest proiect sa devina unul de suflet; pozele transmit mai mult decat o mie de cuvinte!
Astept cu nerabdare sa lucram la urmatoarele proiecte! 🙂
Va multumesc si voua, dragi cititori, pentru ca imi sunteti alaturi!